Give me LOVE

Saptamaniile de foc se aprorie,dar totul se va termina cu bine,sunt sigura !!  :)

Vizita

 Era ora 1 noaptea,o ora destul de tarzie pentru invatat insa nu avem nimic mai bun de facut avand in vedere ca somul imi zburase de ceva timp...
   Stateam intr-un din colturile camerei inconjurata de caiete si carti,savurand din cand in cand ceaiul meu de menta cu doua felii subtiri de lamaie si muuult zahar.Aerul rece patrundea usor prin crapatura geamului rabatat.Aveam o gramada de ganduri si griji iar invatatul ma ajuta sa uit de ele macar pentru o scurta perioada de timp...Aproape ca imi terminasem temele cand telefonul a inceput sa sune,versurile melediei mele auzindu-se din ce in ce mai tare de sub o carte..
           -Alo?
           - Buna scumpo,sunt eu.Ce faci,nu dormi?
           -Nu...invatam,adica aproape termin si ma pun in pat apoi,tu?
           - Eu pe aici,stateam...sti ca m-ai chemat astazi la tine si nu am putut veni...m-am gandit mai bine si acum urc in masina,vin spre tine draga mea.Ne vedem,pa-pa!
     Si a inchis,zambetul facandu-si loc usor,usor pe chipul meu.Am strans repejor caietele,am facut un dus si a si aparut.M-a luat in brate si ma facut sa uit sa ma simt atat de bine,mi-a alungat toate grijile atat de departe incat nu cred ca am sa mai dau vreodata de ele...

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
  835-CHECK !

Well,I am looking for..

Alergam fara sa privesc inapoi,fara sa ma gandesc la trecutul pe care il lasasem in urma ,dar un lucru era sigur: nu aveam de gand sa ma opresc pana cand nu imi gaseam locul in care puteam fi eu,in care ma puteam regasi.

  Zapada rece aproape ca imi patrunsese in cizme prin talpile sparte datorita pietrelor pe care pasisem iar vantul parca-mi taia fata.Simteam cum toate sentimentele din lume ma incearca iar ochii cautau cu disperare calea.Nu stiam de ce vroiam atat de mult sa las totul in spate si sa caut un alt inceput,dar vroiam asta din tot sufletul...si cu toate astea,continui inca sa alerg chiar si fara cizme si cu fata plina de vanatai datorita frigului , dar cred din ce in ce mai mult ca mi-am gasit locul si poate ca nu e exact asa cum mi-l imaginam eu,dar e pe aproape.......
                                       


                                           

Timp.

 “Toate trec, asa se spune, dar nimic nu trece fara sa lase urme..”

   Si-au trecut anii lasand in urma lor o sumedenie de amintiri placute care ne leaga fie ca vrem,fie ca nu de persoanele alaturi de care le-am trait.Ne leaga strans si atunci cand totul se schimba,ajungi sa te intrebi daca pur si simplu timpul a facut ca asta sa se intample sau doar noi...un mare gol in sufletul nostru isi face tot mai mult loc,iar lipsa persoanelor dragi,cuvintelor induiosatoare..se simte cel mai mult..
    M-am schimbat.Ma uit in oglinda si nu ma mai recunosc,atat fizic cat si psihic.Sunt o alta eu,si nu sunt singura care observa asta,dar tind sa cred ca am destule motive pentru care sa o fac.Nu m-am schimbat in rau,dar nu mai sunt eu,care obisnuiam sa fiu.
  Ne-am schimbat cu totii defapt.Suntem mai mari,maturi,incepem sa luam decizii importante pentru viitorul nostru,dar oare toata aceasta continua schimbare ar trebui sa ne afecteze?Sa afecteze relatiile cu cei din jur?...Mi-e dor,mie foarte dor de cei pe care obisnuiam sa-i numesc priteni din tot sufletul,mi-e dor sa stiu ca orice ar fi cineva va fi langa mine iar toate aceste diferente care poate imi iasa mai mult in cale doar pentru ca mi-e dor,ma fac sa-mi fie si mai dor...Si tare as vrea sa stiu ce...ce este defapt..


          E TOTUL MINUNAT ACUM !

Sfarsit de capitol..

  -Mai staaaaaai!!! Te rog eu nu pleca acum,nu ma lasa singura ....nu e momentul potrivit,sti asta.Daca stau bine sa ma gandesc,niciodata nu va fi momentrul potrivit.Te rog eu,uita-te la mine si spune-mi ca mai stai...
           Nici nu raspuns,parca nu ma mai auzea..se indeparta incet dar sigur..usor,usor se pierdea in necunoscut...

  -De ce nu ma asculti?De ce nu te opresti?strigam cu disperare..Te rog,mai stai.Nu ma lasa iarasi cu o gramada de amintiri si in acelasi timp cu o gramada de regrete..Sunt atat de multe lucruri pe care nu am apucat sa le fac,poate ca sunt o nerecunoscatoare pentru ca nu ma gandesc la lucrurile pe care le-am facut cat timp ai fost aici dar totusi,plecarea ta..aduce atat de multe schimbari..iar eu,eu nu cred ca sunt suficient de pregatita!!Te vreau aici,te vreau acum si pentru totdeauna!Ce bine ar fi sa te stiu aici mereu! De cateva luni,de cand esti pe aici..am trait atat de multe..atat de multe momente in care simteam ca ma topesc in bratele tale,momente in care sarutarile tale erau singurele care ma puteau racori...de ce alegi sa pleci?chiar trebuie...?
             Simteam stropii de ploaie ,acesta era sfarsitul...vara se terminase,iar marea parea sa se raceasca tot mai tare...stateam si ma gandeam la toate acele luni si la faptul ca trebuie sa astept inca un an pana la intoarcerea ei...ai plecat,vara draga!

True fact

 So,please,stop telling me what to do!

In general.

Am lipsit o perioada cam lunga de timp si pe bune ca am avut o gramada de idei si de ganduri...dar nu e prea tarziu niciodata,nu?
  Realizez pe zi ce trece ca persoana care mi-a spus ca " nu toti sunt asa cum ai tu impresia,o sa dispara pe parcurs" avea dreptate.Probabil gresesc si eu pentru ca nu am destul timp pentru toti,poate gresesc pentru ca m-am saturat sa fiu doar eu cea care intreaba " ce mai faci?","cum mai esti?" s.a.m.d..Nu stiu daca procedez cum trebuie sau nu dar mie una nu mai imi pasa.M-am saturat pana peste cap sa ma zbat pentru toata lumea si in final sa primesc un nimic inapoi.Tind sa cred ca doar doua persoane stiau,stiu si vor sti mereu cu adevarat cine si cum sunt,ce vreau si ce simt: un el si un alt el.Nu toti sunt la fel si nu ma astept ca toata lumea sa fie interesata de mine,dar sunt cateva persoane de la care nu ma asteptam la schimbari atat de mari.
   Poate e rodul imaginatiei mele si defapt nimic nu e schimbat,poate asa vad eu situatia pentru ca de ceva timp sunt mai mereu nervoasa si grabita.Imi pare rau pentru ce nu am facut la timpul potrivit.

As vrea sa pot simti versurile din melodia de mai jos :)...
 

 P.S.: Imi pare rau pentru aceasta "prima postare" dupa atat de mult timp,imi pare rau pentru ca nu este asa cum era deobicei: plina de iubire.Promit sa imi treaca!

Noapte

  Eram doar eu si luna,singura care-mi lumina drumul spre casa in toiul noptii.Aveam o multime de ganduri si oricat ma straduiam sa ma linistesc nu reuseam,inima imi batea tot mai tare iar frica de strainii cu intentii nu tocmai bune nu ma ajuta deloc.Mai aveam putin pana sa ajung,sau cel putin asta vroiam eu sa cred.Lacrimi calde incepura sa-mi inunde fata in momentul in care m-am gandit mai mult la tine..am incercat sa ma linistesc,insa in zadar..aveam impresia ca totul devine o joaca si ca nimic nu mai conteaza asa cum conta inainte.Mi-am continuat drumul pana acasa suspiand si incercand sa ma feresc de orice trecator imi iesea in cale.Asta ar fi fost ultimul lucru de care mai aveam nevoie,sa se ia cineva de mine.Ajunsa acasa m-am trantit pe pat si te-am sunat..evident,am avut din nou placerea de a vorbi cu' casuta ta vocala.Nu mai vorbiseram de cateva zile,sau cel putin asa aveam eu impresia..mi se parea ca ultimele convorbiri sunt lipsite de viata,de dragoste..mi se parea ca ne vedem doar ca sa nu spunem ca nu ne-am vazut si cam atat..imi lispea persoana cu care puteam discuta,cu care radeam..tot ce aveam acum era o lista cu niste descrieri nu prea dragute si o casuta vocala de care ma saturasem de mult timp..
  Incercam sa dau de tine,sa aflu unde esti..daca esti bine,dar orele trecea iar tu parca refuzai sa te faci auzit..am adormit in lacrimi cu telefonul in mana si cu gandul la tine,cel pe care-l stiam eu inainte..Aveam impresia ca tot ce nu imi doream sa se intample,se intampla defapt.Aveam impresia ca nu mai vreai sa auzi de mine,sau cel putin nu prea des...ca te enervez,oricum era....ma simteam in plus,simteam ca nu mai am loc in viata ta si ca te sufoc..M-am trezit peste cateva ore si m-am uitat curioasa la telefon cu gandul ca am sa gasesc ,macar, un mesaj ,un apel probabil era prea mult..dar nimic...In final am adormit iar dimineata ma trezit zgomotul facut de telefon,ma sunai..in sfarsit,ma sunai..insa dupa ce am vorbit,ma simteam mai prost ca inainte..imi parea rau ca mi-am pierdut atatea nopti plangand si asteptand ca tu sa iti dai seama ca te-ai schimbat..
     Ma simteam parasita si ,nu singura,pentru a aveam prieteni,dar nu te aveam pe tine..iar tu imi intorceai spatele tot mai des in ultimul timp..imi era dor de tine,dor sa ma ti in brate si sa-mi spui "dragostea mea.." sa ma saruti pe frunte si sa stam..imi era dor,si ma intrebam daca se va ma intampla asta vreodata..si probabil mai e mult pana am sa aflu raspunsul...

Furtuna de iubire

   Fugeam in disperare spre necunoscut.Incercam sa caut o carare ,dar nimic.Totul din jurul meu consta in intuneric si pustietate.Nu aveam idee cum am ajuns in locul in care eram si sincera sa fiu,nici nu ma prea  interesa in acel moment..singurul lucru la care ma gandeam era faptul ca in ziua ce urma aveam un test oribil la chimie iar eu nu am nici cea mai vaga idee despre ce ar trebui sa stiu,si mai rau,faptul ca nu stiam cum sa plec acolo.Bine,daca tinem cont de faptul ce eu urasc chimia si ca oricat m-as stradui nu am sa reusesc NICIODATA sa o inteleg,cea mai importanta idee era: CUM AJUNG ACASA? In incercarea de a ma calma am inceput sa cant in timp ce paseam prin necunoscut,imi era cam frica de intuneric,dar era mai bine asa..daca vedeam pe unde sunt probabil m-as fi panicat mai tare ...Si am tot mers,si am tot cantat,si cand credeam ca am sa merg cantand la nesfarsit ... stai,poftim?sa cant?eu nu am voce...... am continuat in acelasi ritm pana brusc,am alunecat intr-o balta.Ma simteam atat de singura si de neajutorata,incercam sa ma curat de noroi si eram atat de speriata incat imi ridicam capul din pamant la fiecare adiere a vantului ,apoi m-am proptit de un copac si m-as asezat pe jos...imi imaginam ca poate daca am sa adorm,a doua zi am sa ma trezesc acasa...
  In timp ce imi imaginam ce bine era daca as fi fost acasa,am inceput sa aud un glas pierdut .." iubire , dragoste , sentimente".. aceste cuvinte se auzeau neincetat,cand mai tare,cand mai incet..nu intelegeam nimic.Vantul a inceput sa bata mai tare si pentru un moment glasul nu s-a mai auzit,iar apoi brusc a inceput ..iar.."iubire,dragoste,sentimente,adevar,realitate" ... si a continuiat toata noaptea..nu inetelegeam...am adormit cu ochii in lacrimi,ghemuita si foarte speriata langa acelasi copac ..M-am trezit a doua zi cu imaginea unui baiat in mintea mea..Totul in jurul meu era atat de pasinc si de linistitor incat nici eu nu credeam ca in noaptea ce tocmai trecuse,glasul acela m-a speriat atat de tare...
  M-am ridicat in fund si m-am sprijinit de copacul din spatele meu,se pare ca era un mar destul de frumos care mi-a tinut de urat toata noaptea...am inceput sa ma gandesc la acel glas si la baiatul din mintea mea...

Si asta se intampla acum aproape 11 luni..

 Acum sunt acasa si sunt fericita.Nu sunt speriata si nu mai trebuie sa ma gandesc "de ce eu?","de ce acum?" si asta pentru ca te am pe tine.Am inteles totul acum......baiatul din mintea mea erai tu si acel glas,ei bine,era vocea inimii mele,care se pare ca nu a dat gres,de aceasta data..iar acum nu mai sunt nevoita sa visez la baitul viselor mele,si sti de ce?Pentru ca il am si e doar al meu!

Ţrrrrrr...

  Era trecut de miezul noptii iar eu tot nu reusisem sa adorm.Visam cu ochii deschisi,ma gandeam la cat de bine imi merge,in ciuda faptului ca uneori exista si mici scantei,la cat de mult timp mi-as dori sa tina toata aceste frumoasa poveste de dragoste,la cate persoane care chiar tin la mine au mai ramas in viata mea,la cat de mult m-am schimbat in ultimul timp si partea buna era ca imi placea aceasta schimbare..dar in ciuda narcisismului meu,trebuie sa recunosc ca cel mai mult ma gandeam la..
          Ţrrrrrr,Ţrrrrrr,Ţrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr....
   Nu stiam cine putea fi la o ora atat de tarzie,oare se intamplase ceva..m-am hotarat sa nu mai pierd secundele gandindu-ma la atatea cauze si sa raspund,la urma urmei,ce puteam pierde?
    -Alo,da?
    -Imi cer scuze daca te-am trezit,nu asta era intentia mea,doar ca..vroiam sa iti aud vocea ta de fetita adormita,e atat de adorabila,vroiam sa iti spun ca te iubesc si ca nu as vrea sa se intample ceva cu noi scumpa mea..

  Aproape ca mi se oprise inima,nu stiam ce sa mai spun,nu vroiam sa-l intrerup..nu auzisem de mult atat de multe cuvinte dragute deodata,parca imi era dor,imi era dor sa il aud in toiul noptii..

    -Si eu te iubesc scumpule,nu e nimic..nu dormeam..imi cer scuze ca nu am vocea de adormita acum,poate mai tarziu,sau poate noaptea viitoare..nu prea pot dormi,sau cel putin pana acum nu puteam...dar dupa atat de multe cuvinte,pot spune ca m-am imbatat cu iubire,cred ca am sa adorm pe loc..asta daca nu imi sare somnul din cauza ca sunt din ce in ce mai indragostita..de..tine?..Haide,presupun ca acum ti s-a terminat filmul,pune-te la somnic si ne auzim maine..da?Te pup dulce,somnic usor!
   -Somn usor scumpa mea,te pup..

...da,la el ma gandeam.La una din cele mai importante persoane din viata mea ,in momentul de fata si sper ca tot mai mult timp de acum in viitor..la una dintre putinele persoane care m-au vazut plangand si razand in acelasi timp..la baiatul care mi-a indeplinit toate visele fara a le sti macar..la persoana care nu mi-a intors spatele atunci cand i-am gresit sau cand mi-a fost greu..la cel mai ,wooof,nu stiu cum sa ii mai spun..oricum,nu,nici eu nu as vrea sa dispari asa,ca o alta persoana trecatoare prin viata mea..si sunt sigura ca undeva acolo vei ramane mereu,orice s-ar intampla.

Doi.Noi doi

-O infuzie de fructe te rog,cu miere daca se poate,si un lapte fierbinte
-Ok.In cateva minute le aduc..
-Multumesc.
   O mica intrerupere iar apoi am revenit la discutia noastra.Eram atat de plictisiti si abatuti,aproape ca nu imi venea sa cred ca ne aflam intr-un asa hal de stare.Ne gandeam fiecare la probleme lui si parca uitasem unul de celaltat..Pe fundal se auzeau colinde vechi in limba engleza dar dragute,ne aduceau aminte de copilarie asa ca am inceput sa povestim..si cum s-a mai dezmortit atmosfera am inceput sa ne spunem si ofurile,care...daca un strain le auzea probabil ca incepea sa rada..defapt noi 2 nu aveam nimic,ne complicam viata pentru nimic si intr-un final am clarificat totul si nici nu aveam idee ca va fi o seara atat de draguta.
  Nu credeam ca voi ajunge sa simt atat de multe pentru el,si ca vreodata un baiat ar putea sa tina atat de mult la mine si sa-mi spuna atat de multe lucruri din suflet..lucruri in care sa creada cu adevarat si lucruri la care atunci cand se gandeste,il curpind sentimente de frica,pt ca s-ar putea intampla ceva,pentru ca ne-am putea pierde...e exact ce mi-am dorit..defapt e mai mult de atat,nu ma gandeam ca am pot creste langa cineva atat de drag de care sa ma atasez atat de mult..este un sentiment atat de placut sa sti ca cineva e alaturi de tine la orice ora din zi si noapte,indiferent de probleme..sa sti ca cineva te iubeste si te asteapta...sa sti ca ai pe cineva..pe cineva asa cum e el...
       ...Si asa am continuat sa povestim,sa radem,sa ne spunem cat de mult ne iubim..sa ne facem diverse promisiuni...si sper ca aceasta seara sa nu fie ultima,prima sigur nu e..

 ...Te iubesc!

Un fulg,un vis devenit realitate..

Ne plimbam de ore bune si spre surprinderea noastra,desi era frig si destul de tarziu,orasul era destul de aglomerat .Eram fericiti,cel putin eu.Te bateam la cap din vara cu visul meu,de a ma plimba cu tine intr-o seara de iarna prin centru,sa simt fulgii de nea cum se zdrobesc de nasul meu..ei bine,acum totul era aproape perfect,lipsea un singur lucru..ninsoarea...

  Orasul parea atat de vesel si atmosfera Sarbatoriilor de iarna incepea sa isi faca simtita prezenta insa haina alba a orasului se lasa asteptata....Daca te uitai in jur puteai vedea copii alergand in jurul bradutilor decorati de sarbatoare,razand si tipand de bucurie.Ajunsi in centrul orasului,care era poate cel mai luminos loc din oras si cel mai frumos decorat,nu ne-am putut lua privirile de la micile "casute ale Mosului" pline cu turta dulce,jucarii si multe alte mici bucurii are care te anuntau ca in scurt timpul vine Craciunul.
  Nu era frig ,era perfect.Nu doream ca aceasta plimbare sa se mai termine vreodata...Ne-am oprit sub o mica bolta frumos decorata cu globuri rosii si ghirlande verzi si m-ai luat in brate.Te-ai uitat fix la mine si mi-ai spus ca ma iubesti..poate ca nu era ceva foarte special pentru alte persoane,dar pentru mine asta conta cel mai mult..M-am ridicat pe varfuri,destul cat sa ajung la buzele tale,si ne-am sarutat...iar apoi am simtit ceva pe obrajii mei rosii.M-am oprit brusc,am coborat la nivelul meu iar apoi am privit cerul..ningea..era superb,era..era visul meu..eram cu tine,intr-o seara de iarna..si cel mai important detaliu,ningea!Ochii imi sclipeau,probabil de la frig...sau asta era doar o scuza ca sa nu iti dai tu seama,din nou,ca lacrimez..de fericire..

Alaturi..

Noaptea parea sa se lase in micul sat in care ma aflam...era tot mai frig iar eu nu prea cunosteam pe nimeni pe acolo,ajunsesem doar de 1 zi..continuam sa stau pe mica bancuta de langa poarta si priveam stelele.Obisnuiam sa imi caut o stea a mea...incepusem sa tremur de frig dar nu doream sa intru inauntru.Era atat de multa lume pe care nu o cunosteam si nu doream sa raspund la toate intrebarile lor..eram acolo doar pentru ca el vroia..iar acum ma simteam uitata..el inauntru iar eu afara,cu stelele.
 Tremuram tot mai tare,si incepusem sa ma gandesc ca ar fi o idee buna sa intru inauntru si sa merg direct spre dormitor dar tot amanam aceasta "plecare".O silueta masculina parea sa vina spre mine din curte.Nu cred ca o observam daca nu ii auzeam pasii grabiti si apasati.Nu aveam idee daca e el sau alta persoana straina pentru mine si eram atat de curioasa..fiind foarte intuneric nu ii puteam vedea chipul asa ca trebuia sa astept..cand s-a apropiat mai mult de mine mi-am dat seama ca era el..nu stiam daca sa ii spun ca ma simt umpic singura sau sa tac..nu vroiam sa creada ca sunt atat de paranoica...Am preferat sa tac..
   -Ce faci scumpo aici singura?Credeam ca te-ai intors de afara si ca te gasesc prin casa..
   -Caut stele!  i-am raspuns,ca si cand orice om normal ar cauta stele pe cer in mijlocul iernii la ora 12 noaptea..
   -Si ai gasit vreuna?Par sa fie greu de gasit..Nici nu e cerul plin de ele..
   -Nu fi ironic!
   -Nu vrei sa vi tu inauntru la caldurica?Nu ti-e somn..eu sunt ca obosit..
   -Restul s-au culcat?
   -Nu.
   -Nu mi-e somn atunci.Prefer sa stau aici.Stai cu mine?
   -Eu as vrea sa merg la somn...te superi ?
   -Nu..
   -Sigur?
   -Nu...
   -Ce ai patit scumpo?..se asezase langa mine ingrjorat..
   -Nimic dragule,ma gandeam ca poate vrei sa stai aici cu mine..sa cautam stele,impreuna,stii?
   -Doar asta e?
..ma gandeam daca sa ii spun ce am,dar mai bine nu..
   -Eh,mai e ceva...Mi-e frica de intuneric si ar fi dragut din partea ta sa stai cu mine ..
..si a stat..Am mai stat vreo ora afara si am povestit diverse lucruri..Brusc lumina din bucatarie se stinse iar atunci imi dadusem seama ca toti s-au culcat asa ca i-am propus sa mergem inauntru...Ajunsi in dormitor ne-am pus in pat si in timp ce eram pe adormite amandoi ma luat la intrebari...de ce nu ai vrut sa vi cand erau si restul?de ce?nu iti plac?ti-au zis ceva?....si toate intrebarile in acest gen...nu stiam ce sa spun,defapt eu nu aveam nimic cu nimeni doream sa stau doar cu el,nu vroiam pe nimeni...asa ca am preferat sa il sarut si sa imi asez capul pe pieptul lui si sa adorm..
  Toata noaptea a stat si ma privit,stiam asta pentru ca nu prea dormisem si il vazusem..dar preferam sa tac,sa creada ca dorm..asta pana pe la ora 5-6 dimineata...cand mi-am dat seama ca el nu dorea sa ma lase singura si ca lui chiar ii pasa...asa ca m-am hotarat sa-i sar in brate!

Basm

Eram noi,noi 2 intr-o sala frumos decorata,inconjurati de tot felul de persoane elegant imbracate,poate prea elegant,poate prea ..medieval...Nu cunoasteam pe nimeni si te priveam speriata..incercam sa imi dau seama cum am ajuns acolo si de ce exact in acel moment.Erai mirat,aproape ca nu mai clipeai si nu stiai ce sa zici.

   Ne uitam in toate partile cu ochii mari si zambeam cand vedeam diverse persoane ca fac plecaciuni cand se zaresc.Brusc,langa noi a aparut un tip imbracat intr-un costum foarte frumos de ospatar si s-a oferit sa ne conduca la locurile noaste ; probabil paream niste lunatici si s-a gandit sa ne arate ca acolo oamenii stau si la masa daca nu doresc sa isi etaleze talentul pentru dans.Ajunsi la locul cu pricina,ne-am asezat si am continuat sa privim mirati.Totul era atat de frumos dar atat de ciudat pentru perioada in care noi stiam ca traim,totusi mie mi se parea cunoscut..In timp ce tu urmareai dansul lor,eu imi aduceam aminte diverse inamplari pe care credeam ca le-am uitat...

   Pot spune ca eram intr-o continua stare de visare...imi adusesem aminte cum eram cu tine in parc si iti povesteam ce faceam cand eram mica..mda,imi doream sa fiu printesa,sa merg la acele baluri cu printese si sa intalnesc un print frumos care sa ramana al meu ,doar al meu...iar apoi,brusc,am observat pe unul din peretii salii un mic mesaj..nu-mi aduc aminte clar...se referea la faptul ca aceasta e seara in care dorintele devin realitate..

   M-ai atins,imi vorbeai de 5 minute iar eu paream sa te ascult dar defapt eram in lumea mea..m-am speriat si m-am trezit din acea asta stare visare..Tu erai tot acolo,iti faceai griji pentru ca eu eram la fel de speriata si aproape ca nu ma linistisem deloc..ba din contra,eram tot mai speriata..M-ai luat de mana,m-ai sarutat si mi-ai soptit "Draga mea,calmeaza-te,asta este ceea ce iti doreai,ai un vis devenit realitate pentru o seara,traieste-ti visul scumpo..." ..iar apoi ochii au inceput sa imi lacrimeze de bucurie cand mi-am dat seama ce vrea sa insemne totul..

  Eram in locul in care doream sa fiu de cand eram mica,intr-o sala de bal..si nu orice bal,unul de printese...eram acolo..si eram printesa...si cel mai minunat lucru,poate singurul care m-a facut sa imi dau seama de ce abia acum dorinta imi devenise realitate..aveam printul meu,doar al meu...pe tine..

  

Ganduri

Era o dupa-amiaza placuta de septembrie,cerul era destul de senin iar vremea de afara imi dadea impresia ca ca e un inceput de primavara ci nu de toamna..fosnetul frunzelor era cel ce ma aducea la realitate de fiecare data cand uitam ca in curand frigul va pune stapanire pe tot ce ma inconjoara si ca anotimpurile calde sunt acum foarte departe ..
  Stateam cu spatele pe un alun din padurea de la marginea orasului si priveam cum vantul imi rasfoieste micuta agenda,ma gandeam ca probabil e si el curios de prostiile pe care le scriu din cand in cand..Eram destul de ingrijorata de faptul ca tu intarziai,era pentru prima oara.Trageam din cand in cand cate o privire spre ceasul de la telefon care parea sa se inchida imediat deoarece bateria era pe terminate...oricum,timpul parea sa treaca tot mai greu..
  Ma amuzam gandindu-ma cum iti voi scoate tie ochii cand vei ajunge si cum am sa sar razand direct in bratele tale!Timpul trecea iar tu nu apareai,un simplu SMS de la tine ma anuntat ca intarzii putin..m-am pus sa-mi scriu gandurile in agenda pe care o luam mai mereu cu mine in speranta ca asa timpul va trece mai usor.
 Si am inceput:
   "..Imi place cum ma simt,parca sunt o alta eu,nu ma mai recunosc.As sta cu el ore in sir fara sa ma plictisesc chiar daca n-ar spune nimic.Simpla lui prezenta ma face sa-mi uit cuvintele iar gandurile mele o iau razna de fiecare data cand el imi sopteste ceva dragut..As vrea sa-l pot tine pentru totdeauna,sau macar pentru o viata.Ar fi frumos sa stiu ca dimineata e langa mine sa-mi spuna "Buna dimineata dragoste!",da,imi place atat de mult cand imi spune asa...... e atat de frumos sa stiu ca persoana pentru care am atat de multe sentimente,simte aceleasi lucruri pentru mine..e atat de.."
Si m-am oprit.
A ajuns si dragul meu "punctual"..m-a luat in brate iar apoi a observat agenda deschisa.A  luat-o,a citit si in timp ce ma strangea tot mai tare de mana ,m-a intrebat:
    -De ce ma iubesti?Ce ti-am facut?De ce te-am gasit abia acum?..
 Zambind si cuprinsa de emotii,i-am spus cu o voce tremuranda...Ai sti de ce daca te-ai privi prin ochii mei..
 Iar apoi am auzit cele mai frumoase cuvinte...Nici eu nu te voi uita niciodata...

Pasi de dans

 In acea dimineata la fereastra micuta dinspre lac se vedeau doar doi ochi mari si caprui.Era ea privind cum prima zi de toamna isi face intrarea incet dar sigur..
    Statea neclintita si se uita fix la lac.Nu mai parea asa primitor ca inainte iar frunzele cadeau usor din copaci si acoperea suprafata albastra pe care ,in timpul verii,puteai vedea reflectia cerului senin..
    Inchise ochii pentru cateva clipe si se gandi la vara.Isi aduse aminte cum dansa seara cu el pe malul lacului fredonand impreuna melodia lor si cum un simplu sarut ii faceau sa danseze iar si iar pana cand intunericul ii invaluia..
               ZBUUUUFFFF!
   Brusc linistea din jurul ei s-a spulberat.Se intoarse cu grija si observa ca era telecomanda care cazuse de pe pat.Se uita timid la el,dormea,parea sa nu fi auzit nimic...il privea cu atata iubire si dragalasenie..Iar apoi se intoarse cu grija la geam si continua sa se gandeasca la toate momentele petrecute cu el in ultima perioada si zambi...ochii ei incepura sa lacrimeze,de bucurie,din iubire..Deodata simti ca se aproprie cineva si cum doua maini calde o cuprind..era el.Se trezi din cauza "suspinelor" ei.O strangea tot mai tare in brate si o saruta pe frunte spunandu-i ca totul va fi mereu asa...
  Era foarte dimineata si cu greu o convinse sa meraga inapoi in pat,in pasi de dans,la fel ca in timpul verii.Singura diferenta era ca acum nu mai dansau pe malul lacului,dar dansau privindu-l din camera calduroasa in care se auzeau aceleasi versuri ce au rasunat intreaga vara pe malul lacului..


Horia Brenciu -Septembrie luni

What Are Words

Anywhere you are, I am near.Anywhere you go, I'll be there baby...
..♥

Trandafiri

Era intuneric.Tot ce putea recunoaste era mirosul de trandafiri din jurul ei.Se intreba cum a ajuns in acel loc si de cine avea sa dea.Patul pe care se afla,sau cel putin asta presupunea ca e,era destul de confortabil dar nu era nimeni in el care sa ii tina de urat.Se intorcea de  pe o parte pe alta,se plictisea,era umpic agitata dar ii trecea acest sentiment in timp ce canta...cand incepu sa se linisteasca si sa se obisnuiasca cu ideea ca probabil nici un asa-zis Print nu avea sa intre pe usa sau geam si ca va ramane probabil acolo o perioada de timp,o usa se deschise iar lumina patrundea timid in camera..puteai observa movul calm cu care erau "imbracati" peretii si asternuturile albe ale patului.In coltul camerei era un buchet mare de trandafiri rosii.Camera arata mult mai frumos acum,cu putina lumina.Era atat de fascinata de locul in care se afla incat era sa uite ca in usa era el,el insotit de un trandafir roz.Inchise usa si se apropie de ea,lent..era atat de surprinsa,aproape ca tremura iar ochii incepeau sa ii luceasca.
 Ii intinse trandafirul si o saruta asa cum doar el stia.Era muta.Avuse intentia sa intrebe ceva dar el ii facuse semn sa taca..se pare ca nu era momentul sa vorbeasca,faptele nu mai lasau loc cuvintelor sa intre in acest joc.O ridicase in picioare iar mainile lui se plimbau usor pe tot corpul ei.O saruta finut iar de aici totul incepu sa prinda culoare..hainele ii paraseau usor pe amandoi pana cand ajunsesera goi sub lumina lunii care patrundea timid prin geamuri.Picurii de pe pieptul lui se zdrobeau de spatele ei.Mirosul trandafirilor facea totul atat de special,iar prezenta lui intr-un moment atat de potrivit...totul era atat de perfect iar noaptea parea ca nu mai vrea sa se sfarseasca..

L'amour

Era o noapte de vara,racoare iar vantul ii "deranja" parul.Isi verifica machiajul in oglinda iar in jurul ei plutea un aer dulce,era parfumul primit de la el,parfumul de care nu se putea desparti,parfumul care ii aducea mereu aminte ca o persoana se gandeste la ea.Parea sa isi piarda rabdarea,il astepta de ceva timp in locul stabilit iar el nu obisnuia sa intarzie..cand credea ca nu mai suporta tensiunea,cineva deschise usa grabit..
  -Scuza-ma scumpo,nu imi gaseam portofelul..hai sa te pup ..
 Nu era motiv de cearta,oricine intarzie deci totul a decurs foarte bine..Pierdusera aproape jumatate de noapte plimbandu-se prin oras si imprejurimi,ascultand muzica,vorbind..se simteau atat de bine impreuna incat nici nu si-au dat seama ca era aproape ora 3 a.m.Se oprisera intr-un loc nu prea circulat din care orasul se vedea atat de frumos incat nu iti puteai lua privirea dinspre el..muzica din masina se auzea si ea timid..era melodia lor,se auzea atat de frumos in mijlocul pustietatii,in mijlocul noptii,in milocului unui moment atat de frumos..
***One billion things that I want to do,all the good times saved only for you.Being in love is the engine of my heart,you have the key to make ït start..... ***
 Mana lui parea sa ii se piarda prin parul ei catifelat,nu mai conta cat timp a stat in oglinda sa il aranjeze,uitase de toti nervii pe care ii avuse din cauza vantului,era asa de bine..Parca erau rupti de realitate,uitasera ca nici macar nu sunt acasa,se simteau atata de bine cand erau impreuna,iar momente magice pareau sa ii uneasca tot mai mult..Petrecusera restul noptii in acelasi loc,in aceiasi masina iar dimineata ii prinse imbratisati pe bancheta din spate..
  Se trezi atat de fericita,si statu inca o ora sa-l priveasca,era atat de inocent cand dormea,atat de scump incat nu avu puterea sa-l trezeasca,ii placea sa-l priveasca si sa se joace cu parul lui..se trezi si el,iar un zmabet isi facu imediat aparitia pe fata lui,o saruta si ii soptise ceva,ceva ce parea sa-i faca inima sa-i iasa din piept..