Saptamaniile de foc se aprorie,dar totul se va termina cu bine,sunt sigura !!  :)

Vizita

 Era ora 1 noaptea,o ora destul de tarzie pentru invatat insa nu avem nimic mai bun de facut avand in vedere ca somul imi zburase de ceva timp...
   Stateam intr-un din colturile camerei inconjurata de caiete si carti,savurand din cand in cand ceaiul meu de menta cu doua felii subtiri de lamaie si muuult zahar.Aerul rece patrundea usor prin crapatura geamului rabatat.Aveam o gramada de ganduri si griji iar invatatul ma ajuta sa uit de ele macar pentru o scurta perioada de timp...Aproape ca imi terminasem temele cand telefonul a inceput sa sune,versurile melediei mele auzindu-se din ce in ce mai tare de sub o carte..
           -Alo?
           - Buna scumpo,sunt eu.Ce faci,nu dormi?
           -Nu...invatam,adica aproape termin si ma pun in pat apoi,tu?
           - Eu pe aici,stateam...sti ca m-ai chemat astazi la tine si nu am putut veni...m-am gandit mai bine si acum urc in masina,vin spre tine draga mea.Ne vedem,pa-pa!
     Si a inchis,zambetul facandu-si loc usor,usor pe chipul meu.Am strans repejor caietele,am facut un dus si a si aparut.M-a luat in brate si ma facut sa uit sa ma simt atat de bine,mi-a alungat toate grijile atat de departe incat nu cred ca am sa mai dau vreodata de ele...

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
  835-CHECK !

Well,I am looking for..

Alergam fara sa privesc inapoi,fara sa ma gandesc la trecutul pe care il lasasem in urma ,dar un lucru era sigur: nu aveam de gand sa ma opresc pana cand nu imi gaseam locul in care puteam fi eu,in care ma puteam regasi.

  Zapada rece aproape ca imi patrunsese in cizme prin talpile sparte datorita pietrelor pe care pasisem iar vantul parca-mi taia fata.Simteam cum toate sentimentele din lume ma incearca iar ochii cautau cu disperare calea.Nu stiam de ce vroiam atat de mult sa las totul in spate si sa caut un alt inceput,dar vroiam asta din tot sufletul...si cu toate astea,continui inca sa alerg chiar si fara cizme si cu fata plina de vanatai datorita frigului , dar cred din ce in ce mai mult ca mi-am gasit locul si poate ca nu e exact asa cum mi-l imaginam eu,dar e pe aproape.......
                                       


                                           

Timp.

 “Toate trec, asa se spune, dar nimic nu trece fara sa lase urme..”

   Si-au trecut anii lasand in urma lor o sumedenie de amintiri placute care ne leaga fie ca vrem,fie ca nu de persoanele alaturi de care le-am trait.Ne leaga strans si atunci cand totul se schimba,ajungi sa te intrebi daca pur si simplu timpul a facut ca asta sa se intample sau doar noi...un mare gol in sufletul nostru isi face tot mai mult loc,iar lipsa persoanelor dragi,cuvintelor induiosatoare..se simte cel mai mult..
    M-am schimbat.Ma uit in oglinda si nu ma mai recunosc,atat fizic cat si psihic.Sunt o alta eu,si nu sunt singura care observa asta,dar tind sa cred ca am destule motive pentru care sa o fac.Nu m-am schimbat in rau,dar nu mai sunt eu,care obisnuiam sa fiu.
  Ne-am schimbat cu totii defapt.Suntem mai mari,maturi,incepem sa luam decizii importante pentru viitorul nostru,dar oare toata aceasta continua schimbare ar trebui sa ne afecteze?Sa afecteze relatiile cu cei din jur?...Mi-e dor,mie foarte dor de cei pe care obisnuiam sa-i numesc priteni din tot sufletul,mi-e dor sa stiu ca orice ar fi cineva va fi langa mine iar toate aceste diferente care poate imi iasa mai mult in cale doar pentru ca mi-e dor,ma fac sa-mi fie si mai dor...Si tare as vrea sa stiu ce...ce este defapt..


          E TOTUL MINUNAT ACUM !

Sfarsit de capitol..

  -Mai staaaaaai!!! Te rog eu nu pleca acum,nu ma lasa singura ....nu e momentul potrivit,sti asta.Daca stau bine sa ma gandesc,niciodata nu va fi momentrul potrivit.Te rog eu,uita-te la mine si spune-mi ca mai stai...
           Nici nu raspuns,parca nu ma mai auzea..se indeparta incet dar sigur..usor,usor se pierdea in necunoscut...

  -De ce nu ma asculti?De ce nu te opresti?strigam cu disperare..Te rog,mai stai.Nu ma lasa iarasi cu o gramada de amintiri si in acelasi timp cu o gramada de regrete..Sunt atat de multe lucruri pe care nu am apucat sa le fac,poate ca sunt o nerecunoscatoare pentru ca nu ma gandesc la lucrurile pe care le-am facut cat timp ai fost aici dar totusi,plecarea ta..aduce atat de multe schimbari..iar eu,eu nu cred ca sunt suficient de pregatita!!Te vreau aici,te vreau acum si pentru totdeauna!Ce bine ar fi sa te stiu aici mereu! De cateva luni,de cand esti pe aici..am trait atat de multe..atat de multe momente in care simteam ca ma topesc in bratele tale,momente in care sarutarile tale erau singurele care ma puteau racori...de ce alegi sa pleci?chiar trebuie...?
             Simteam stropii de ploaie ,acesta era sfarsitul...vara se terminase,iar marea parea sa se raceasca tot mai tare...stateam si ma gandeam la toate acele luni si la faptul ca trebuie sa astept inca un an pana la intoarcerea ei...ai plecat,vara draga!

True fact

 So,please,stop telling me what to do!

In general.

Am lipsit o perioada cam lunga de timp si pe bune ca am avut o gramada de idei si de ganduri...dar nu e prea tarziu niciodata,nu?
  Realizez pe zi ce trece ca persoana care mi-a spus ca " nu toti sunt asa cum ai tu impresia,o sa dispara pe parcurs" avea dreptate.Probabil gresesc si eu pentru ca nu am destul timp pentru toti,poate gresesc pentru ca m-am saturat sa fiu doar eu cea care intreaba " ce mai faci?","cum mai esti?" s.a.m.d..Nu stiu daca procedez cum trebuie sau nu dar mie una nu mai imi pasa.M-am saturat pana peste cap sa ma zbat pentru toata lumea si in final sa primesc un nimic inapoi.Tind sa cred ca doar doua persoane stiau,stiu si vor sti mereu cu adevarat cine si cum sunt,ce vreau si ce simt: un el si un alt el.Nu toti sunt la fel si nu ma astept ca toata lumea sa fie interesata de mine,dar sunt cateva persoane de la care nu ma asteptam la schimbari atat de mari.
   Poate e rodul imaginatiei mele si defapt nimic nu e schimbat,poate asa vad eu situatia pentru ca de ceva timp sunt mai mereu nervoasa si grabita.Imi pare rau pentru ce nu am facut la timpul potrivit.

As vrea sa pot simti versurile din melodia de mai jos :)...
 

 P.S.: Imi pare rau pentru aceasta "prima postare" dupa atat de mult timp,imi pare rau pentru ca nu este asa cum era deobicei: plina de iubire.Promit sa imi treaca!