Ganduri

Era o dupa-amiaza placuta de septembrie,cerul era destul de senin iar vremea de afara imi dadea impresia ca ca e un inceput de primavara ci nu de toamna..fosnetul frunzelor era cel ce ma aducea la realitate de fiecare data cand uitam ca in curand frigul va pune stapanire pe tot ce ma inconjoara si ca anotimpurile calde sunt acum foarte departe ..
  Stateam cu spatele pe un alun din padurea de la marginea orasului si priveam cum vantul imi rasfoieste micuta agenda,ma gandeam ca probabil e si el curios de prostiile pe care le scriu din cand in cand..Eram destul de ingrijorata de faptul ca tu intarziai,era pentru prima oara.Trageam din cand in cand cate o privire spre ceasul de la telefon care parea sa se inchida imediat deoarece bateria era pe terminate...oricum,timpul parea sa treaca tot mai greu..
  Ma amuzam gandindu-ma cum iti voi scoate tie ochii cand vei ajunge si cum am sa sar razand direct in bratele tale!Timpul trecea iar tu nu apareai,un simplu SMS de la tine ma anuntat ca intarzii putin..m-am pus sa-mi scriu gandurile in agenda pe care o luam mai mereu cu mine in speranta ca asa timpul va trece mai usor.
 Si am inceput:
   "..Imi place cum ma simt,parca sunt o alta eu,nu ma mai recunosc.As sta cu el ore in sir fara sa ma plictisesc chiar daca n-ar spune nimic.Simpla lui prezenta ma face sa-mi uit cuvintele iar gandurile mele o iau razna de fiecare data cand el imi sopteste ceva dragut..As vrea sa-l pot tine pentru totdeauna,sau macar pentru o viata.Ar fi frumos sa stiu ca dimineata e langa mine sa-mi spuna "Buna dimineata dragoste!",da,imi place atat de mult cand imi spune asa...... e atat de frumos sa stiu ca persoana pentru care am atat de multe sentimente,simte aceleasi lucruri pentru mine..e atat de.."
Si m-am oprit.
A ajuns si dragul meu "punctual"..m-a luat in brate iar apoi a observat agenda deschisa.A  luat-o,a citit si in timp ce ma strangea tot mai tare de mana ,m-a intrebat:
    -De ce ma iubesti?Ce ti-am facut?De ce te-am gasit abia acum?..
 Zambind si cuprinsa de emotii,i-am spus cu o voce tremuranda...Ai sti de ce daca te-ai privi prin ochii mei..
 Iar apoi am auzit cele mai frumoase cuvinte...Nici eu nu te voi uita niciodata...

Pasi de dans

 In acea dimineata la fereastra micuta dinspre lac se vedeau doar doi ochi mari si caprui.Era ea privind cum prima zi de toamna isi face intrarea incet dar sigur..
    Statea neclintita si se uita fix la lac.Nu mai parea asa primitor ca inainte iar frunzele cadeau usor din copaci si acoperea suprafata albastra pe care ,in timpul verii,puteai vedea reflectia cerului senin..
    Inchise ochii pentru cateva clipe si se gandi la vara.Isi aduse aminte cum dansa seara cu el pe malul lacului fredonand impreuna melodia lor si cum un simplu sarut ii faceau sa danseze iar si iar pana cand intunericul ii invaluia..
               ZBUUUUFFFF!
   Brusc linistea din jurul ei s-a spulberat.Se intoarse cu grija si observa ca era telecomanda care cazuse de pe pat.Se uita timid la el,dormea,parea sa nu fi auzit nimic...il privea cu atata iubire si dragalasenie..Iar apoi se intoarse cu grija la geam si continua sa se gandeasca la toate momentele petrecute cu el in ultima perioada si zambi...ochii ei incepura sa lacrimeze,de bucurie,din iubire..Deodata simti ca se aproprie cineva si cum doua maini calde o cuprind..era el.Se trezi din cauza "suspinelor" ei.O strangea tot mai tare in brate si o saruta pe frunte spunandu-i ca totul va fi mereu asa...
  Era foarte dimineata si cu greu o convinse sa meraga inapoi in pat,in pasi de dans,la fel ca in timpul verii.Singura diferenta era ca acum nu mai dansau pe malul lacului,dar dansau privindu-l din camera calduroasa in care se auzeau aceleasi versuri ce au rasunat intreaga vara pe malul lacului..


Horia Brenciu -Septembrie luni